Au mai ramas

-532Zile -15Ore -15Minute -1Secunde

 

Sondaj propuneri de redenumire a Parcului Tolbuhin

Dezbatere publică la sediul Primăriei Sector 2 pe tema schimbării numelui Parcului Tolbuhin
10/09/2017
Arata toate

Sondaj propuneri de redenumire a Parcului Tolbuhin

În urma discuțiilor cu cetățenii din sector, atât în mediul online, cât și prin intermediul unor întâlniri, dar și audiențe, au fost selecate  şapte propuneri pentru redenumirea parcului ce poartă astăzi numele Tolbuhin.

Mai jos puteţi să votaţi personalitatea care credeţi că merită să poarte numele actualului Parc Tolbuhin. Rezultatele votului le voi anunţa peste o lună.

Loading

 

Ulterior, voi iniţia un proiect de hotărâre de consiliu local prin care voi solicita Consiliului General al Municipiului Bucureşti să adopte o hotărâre pentru a schimba denumirea parculului.

 

ROG SHARE !

 

PROPUNERI REDENUMIRE PARC TOLBUHIN

 

Regele Ferdinand I – al doilea rege al României

(n. 24 august 1865 – d. 20 iulie 1927)

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit rege al României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, succedându-l pe unchiul său, Carol I.

În timpul Primului Război Mondial a angajat România  în luptă de partea Antantei, fapt ce a dus la reîntregirea țării și formarea României Mari.

La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat  rege al României Mari.

În prezent, în București, mai există un bulevard și o școală generală care-i poartă numele, ambele aflându-se în Sectorul 2.

 

Măriuca Zaharia – cea mai tânără eroină din istoria României

(n. 1905 – d. 1917)

Măriuca Zaharia a căzut eroic, la numai 12 ani, pe câmpurile bătăliei de la Mărășești.

„Vreau să fac şi eu ceva pentru ţara mea!”, le-ar fi spus fetiţa comandanţilor armatei române, în timp ce, cocoțată într-un nuc, le transmitea informații prețioase artileriștilor români.

A sfârșit răpusă de o explozie, dar actul ei de eroism le-a permis soldaților români să oprească înaintarea soldaților nemți.

În memoria sarificiului făcut, corpul neînsuflețit al Măriucăi a fost depus în Mausoleul Mărășești.

În prezent, nu există un loc public în București care să-i poarte numele.

 

 

Pache Protopopescu – Primar al Bucureștiului între 1888 – 1891

(n. 12 februarie 1845 – d. 28 aprilie 1893)

Este considerat unul dintre cei mai buni primari ai Bucureștiului.

În doar trei ani ca primar, Pache Protopopescu a reuşit să introducă telefonul public, să extindă iluminatul electric, să construiască primele trotuare şi noi artere de circulaţie.

În perioada în care a fost primar s-au realizat axele nord-sud și est-vest, construindu-se principalele bulevarde, dar și 28 de școli.

A contribuit semnificativ la extinderea reţelei de tramvai, dar şi la impunerea unor condiţii civilizate de transport pentru bucureşteni.

În prezent, în București, există un bulevard cu același nume, bulevard care a purtat pentru o perioadă numele Tolbuhin.

 

Părintele  Arsenie Boca 

(n. 29 septembrie 1910 – d. 28 noiembrie 1989)

Părintele Arsenie Boca, teolog și artist plastic (muralist) ortodox român, a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop, unde, datorită personalității sale, veneau mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate. A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea.

Arsenie Boca este considerat de către unii din ucenicii săi ca fiind cel mai mare duhovnic român al secolului XX. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului se perindă zilnic sute de pelerini.

 

Vladimir Ghika – prinț, poet și martir; victimă a comunismului

(25 decembrie 1873 – d. 16 mai 1954)

Vladimir Ghika a fost un prinț, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic român.

Deși dorea să devină preot sau călugăr, Papa Pius al X-lea l-a sfătuit ca, cel puțin pentru o perioadă, să se dedice apostolatului, ca laic.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial refuză să părăsească România, pentru a putea fi alături de săraci și bolnavi.

În 1952 a fost acuzat de comuniști de  ”Înaltă trădare” și întemnițat la Jilava, acolo unde este amenințat, bătut și torturat.
Din cauza relelor tratamente se stinge din viață în 16 mai 1954. A fost beatificat pe data de 31 august 2013, la București.

 

Aleksandr Soljeniţîn – dizident anticomunist

(n. 11 decembrie 1918 – d. 03 august 2008)

Aleksandr Soljeniţîn este un romancier rus, activist și o victimă a stalinismului.

Prin lucrarea sa „Arhipelagul Gulag”  a făcut cunoscută lumii întregi problema gulagurilor și a lagărelor de muncă din fosta U.R.S.S.

A fost expulzat din Uniunea Sovietică în 1974, dar a revenit în Rusia după căderea regimului comunist.

A primit premiul Nobel pentru literatură în 1970.

 

Mircea Ionescu-Quintus – politician

 

(n. 18 martie 1917 – d. 15 septembrie 2017)

 

Mircea Ionescu Quintus, președintele de onoare al PNL, a încetat din viață la vârsta de 100 de ani. Quintus a fost fost președinte al Partidului Național Liberal între 1993-2001, senator în legislaturile 1996-2000 și 2004-2008, ales în județul Prahova, județul Brătienilor.

Născut în 1917, acesta s-a înscris în PNL la vârsta de 19 ani. A luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost deţinut politic în perioada comunistă, iar după Revoluţie, preşedinte al PNL, ministru al Justiţiei, deputat şi de două ori senator.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *